My Blog List

Masina de facut paine

Titulatura aceasta pompoasa mi-a atras atentia pe rafturile unui magazin. Ceea ce trebuia sa arate ca o masina (de facut piine!) era un vas din plastic oval, cu niste butoane si un ochi transparent. In sinea mea mi-am zis ca, probabil, asa o fi aratind o asemenea masina, despre care citisem adevarate epopei. M-am codit mult pina s-o cumpar, dar am cumparat-o. Cum am ajuns acasa am dezambalat-o, am gasit o cartulie de retete si una cu instructiuni de folosire, niste ustensile pentru lucru, plus un pliculet cu drojdie ( din partea firmei!). Dupa ce m-am instruit sumar, m-am gindit s-o pun la treaba, ceea ce am si facut. Aveam toate ingredientele procurate ( cu mult timp inainte!), trebuia doar sa le introduc pe rind, intr-o anumita ordine, respectind proportiile. N-a fost deloc greu. Am programat utilajul ( asa cu scria in instructiuni! ), apoi am desfacut o sticla de vin ca sa sarbatoresc prima piine facuta de mine acasa ( si ca sa mai treaca timpul!). Masina isi facuse, intre timp, treaba ( in legea ei!), framintase, intinsese aluatul in tava si incepuse sa-l coaca. Toata treaba durase vreo trei ore, timp in care ( n-am stat degeaba!!) mi-am facut vreo trei cafele si am mai desfacut doua sticle. La capatului programului masinii eram si eu terminat. Imi mai amintesc doar ca am scos piinea din tava ( mirosea bestial!) si am rupt-o in doua. Din clipa aceea insa nu-mi mai amintesc nimic. Nici astazi ( dupa atitia ani! ) nu stiu exact ce s-a intimplat in seara aceea cu prima mea piine, fiindca a doua zi n-am mai gasit-o ( nici in masina, nici pe linga ea!). Probabil ca o mincasem!