Cand esti „pe val” e intotdeauna o binecuvantare. E un sentiment pe care putini il pot descrie in cuvinte, iar cei care reusesc sa o faca nu au suficient de multe cuvinte sau curaj sa exprime tot ceea ce simt la un moment dat. Succesul nu vine niciodata asa, pe nepusa masa. El are un pret; mai mic, sau mai mare, dar exista. Asa cum o poveste buna nu poate sa se incheie fara un final apoteotic, socant, asa si in viata, de foarte multe ori, roata se intoarce…
Am stat si m-am gandit daca sa scriu randurile astea destul de mult timp. La inceput am ezitat, insa am gasit puterea sa „tes” o poveste de viata aproape ireala. Povestea incepe cu doua intrebari: Ce ati face daca unul dintre parinti, in cazul de fata, mama, cea care v-a dat viata, s-ar sinucide intr-o buna zi, macinata de o boala de nervi si de disperarea unui viitor innegrit de taciunele saraciei? Ati mai avea puterea sa continuati sau v-ati opri si ati depune armele? Un prieten foarte bun a avut un singur raspuns la intrebarile astea tulburatoare, socante: „Viata merge mai departe. Trebuie sa mearga. Niciodata roata nu se va opri. Nu are voie sa se opreasca…”. Dupa ce a trecut prin clipele tulburi ale socului de a-ti pierde mama intr-una dintre cele mai neasteptate situatii, dupa ce a plans, dar niciodata nu s-a plans, dupa ce si-a spus „Nu mai pot. Nu mai vreau.”, a reusit sa se adune, sa puna prima caramida la baza unui suflet sfasiat, macinat de durere. Si s-a ambitionat „sa-i fie bine”, sa simta iarasi „ca traieste”, ca „respira viata in fiecare secunda”. Astazi, dupa cativa ani de lupta continua cu el insusi, cu viata, cu societatea, prietenul despre care va vorbeam a ajuns departe, asa cum si-a dorit. E CEO intr-o companie importanta din Romania, isi traieste viata plimbandu-se prin lumea larga, vazand, simtind, traind… Dupa prima zi de munca in acest post, m-a sunat si mi-a zis atat: „Asculta, daca vreodata vei fi tentat sa te lasi coplesit de nenorocirile si greutatile vietii, adu-ti aminte atat: nimeni, dar nimeni, si nimic, absolut nimic nu te poate opri sa traiesti cu sufletul, sa-l hranesti, sa-i dai motive sa «infloreasca». Viata ti-a fost data s-o traiesti, sa iubesti fiecare clipa, sa duci razboaie pe care numai tu sa le castigi…”.
Asadar, nu va sfiiti, nu renuntati sa luptati atunci cand dati de greu, cand totul in jurul vostru e ruina. Treceti peste orice, pentru ca puteti, fiecare dintre noi avem in noi puterea sa facem asta. Roata se intoarce, viata merge mai departe…