Vara trecuta am avut parte de un concediu superb. Am vizitat cateva tari la care visam de ceva vreme, fara a sti cu exactitate cand voi ajunge sa le vad. Soarta a facut acest lucru posibil mai devreme decat ma asteptam...asa ca.... Italia, Andorra, Spania, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Germania si ..... Franta s-au numarat printre locatiile vizitate.
Nu cred sa cunosc pe cineva care sa fi vizitat Parisul si sa nu il indrageasca. Mai mult de atat....sa nu il iubeasca! 3 zile cat am locuit pe meleaguri pariziene, m-am simtit extraordinar! Strazile pariziene, casele incarcate de istorie, parfumul care adie in aer...nu il simti..dar stii ca este acolo! Un oras mereu viu - Turnul Eiffel, Sena, Catedrala Notre-Dame de Paris, Arcul de Triumf, Luvrul, Montmartre, Bazilica Sacré-Coeur...si cate si mai cate ar fi fost de vizitat. Dar si asa, cate am vazut mi-au fost suficiente cat sa ma indragostesc iremediabil de acest oras al iubirii, al artei, al frumosului, faimosul „La Ville-Lumière („Oraşul Luminilor”). Am fost in Montmarte, un cartier anexat Parisului si in acelasi timp cel mai vizitat de catre turisti. Aici, dupa ce urci vreo 200 de trepte, poti vizita Bazilica Sacré-Coeur. Nu vei regreta! In spatele bazilicii, dai intr-o strada care la un moment dat te poarta in cel mai cunoscut cartier al Parisului - Place du Tertre. Aici, artisti de tot felul isi dau intalnire in fiecare zi, picteaza, fac portrete, isi expun operele, incercand apoi sa le vanda turistilor. Locul este incarcat de istorie...cei mai cunoscuti artisti ai lumii isi faceau veacul aici. M-am plimbat cu iubitul pe acolo, am respirat aerul acela, am stat si am ascultant muzicantii, am baut o cafea excelenta pe una din zecile de terase care atrag turistii ca un magnet viu. Un lucru extraordinar s-a intamplat, insa, a doua zi cand....luand metroul inspre turnul Eiffel, la un moment dat cand am ajuns la destinatia unde trebuia sa coboram toata lumea a inceput sa alerge spre iesire. Am intrat in panica vazand puzderie de lume alergand in aceeasi directie si...am inceput si noi sa alergam gandindu-ne ca ceva sigur nu e in regula. De cateva ori pe an, la ora 22.00, turnul Eiffel se aprinde intr-un joc al luminilor simultan...asemenea unui brad impobodit.
Fiind la Paris doar pentru 3 zile nu ma gandeam ca voi avea norocul sa vad aceasta frumusete a orasului...dar se pare ca m-am inselat, intrucat, motivul pentru care o gramada de oameni alergau la 21.55 in aceeasi directie s-a dovedit a fi exact ceea ce imi doream sa vad – iluminatul turn Eiffel (nu pot explica in cuvinte ce sentiment de beautitudine am avut in acel moment - sublim este putin spus). 3 zile de iubire, 3 zile de romantism....o poveste in orasul luminilor, orasul indragostitilor.